Domnule primar, am înţeles că nu demult aţi avut, la Viişoara, o întâlnire care a fost, cumva, în beneficiul agricultorilor din comună.
Da, am avut o întâlnire cu cei de la APIA pentu a le transmite la fermieri noutăţile privind APIA.
Şi când a fost întâlnirea?
A fost miercuri, 24 februarie, de la orele 13.00. Am avut cam 110 persoane, ţinând cont că în comuna noastră sunt aproape 500 de fermieri care au relaţie directă cu APIA, deci care declară animale, care declară pământ şi care erau interesaţi să cunoască normele noi în actualul exerciţiu financiar 2014-2020.
Şi cu cine s-au întâlnit, de fapt, cetăţenii, agricultorii?
Au fost trei ingineri de la APIA, au fost de la consultanţă. S-au prezentat lucrurile destul de corect, ceea ce eu zic că-i bine, dar… Oamenilor nu le place să respecte regula.
În ce sens?
Când te duci la APIA, tu trebuie să ştii unde ţi-e poziţionat pământul în blocul fizic. Unul zice că el are numai patru clase, altul zice să li se spună denumirile locale, tradiţionale ale parcelelor. Păi de unde să ştie inginerul de la APIA cum este denumirea tradiţională la o tarla din Viişoara sau Urca sau mai ştiu eu de unde?
Deci oamenii trebuie să vină la Primărie şi se identifică blocul fizic. Noi şi până acuma am făcut asta, dar omul zice că merge la APIA şi se descurcă el. Dar acolo se trezeşte că în blocul lui fizic cineva a declarat altceva. Faptul că omul nu a fost destul de atent, aia e vina lui, nu a inginerului de la APIA.
O altă problemă a fost că se stă mult la APIA. Normal, e perioada de la 1 martie la 15 mai şi sunt multe comune. Noi sperăm să se facă, pentru partea asta de Câmpia Transilvaniei – Triteni, Frata, Ceanu Mare, Viişoara, Câmpia Turzii, Luna – un birou aici la Câmpia Turzii, aşa e promisiunea, să nu mai mergem toţi la Mihai Viteazu.
S-a mai ridicat o altă problemă, pe bună dreptate, dar eu cred că aici legiuitorul greşeşte şi profit de acest fapt şi o spun apăsat! Mama mea, la 83 de ani, se poate numi fermier? Nu! Dar mama mea zice să o duc la Primărie să-şi ia hârtiile, de acolo să o duc la centrul zonal APIA şi să stau să identific pământurile pe blocul fizic şi aşa mai departe. Alţii merg în cârje şi leşină acolo…
Eu aici cred că legiuitorul ar trebui să fie foarte ferm şi să spună că un fermier este până la 65 de ani. De acolo, omul trebuie să ştie, să îşi dea pământul în arendă, să lucreze puţin, cât poate lucra, restul să îl dea la cineva. Eu nu zic să îl vândă, că eu nu încurajez pe nimeni să îşi vândă pământurile, dar încurajez ca pământurile să fie lucrate de cei care au potenţă materială, care au bagajul de cunoştinţă să lucreze ca la carte.
Dar ceea ce spun eu nu atinge cu nimic gospodăria ţărănească. Trebuie să protejăm gospodăria ţărănească, să aibă omul o vacă şi la 80 de ani dacă o poate creşte, să-i lăsăm pământul pe care îl poate lucra el. Dar, repet, eu, ca să merg în locul părinţilor mei, trebuie să am împuternicire notarială…
Şi ce se poate face?
Trebuie să ne schimbăm mentalitatea cu privire la fermieri şi la gospodăria ţărănească. Gospodăria ţărănească eu cred că ar fi cazul să fie sprijinită de Guvernul naţional, iar fermierii cu sprijin şi de la Europa.
E foarte greu ca un om bătrân să identifice parcela lui într-un bloc fizic, nu ştie.
Păi, oricum, un om de 80 de ani, cel puţin logic, nu el îşi lucrează pământul, că-l lucrează copiii sau nepoţii…
Da, dar e pe numele lui şi el trebuie să meargă la APIA. Copilul stă în Cluj, stă la bloc, dar vine şi îi lucrează pământul şi subvenţia o ia proprietarul. Să fim serioşi, la 70-80 de ani, oricât ai fi de în putere, nu mai ai capacitatea să lucrezi 4-5 hectare, cu toate că mergi pe varianta ierbicidare, mecanizare, chimizare…
Şi varianta cu arenda ar fi mult mai simplă decât împuternicirea notarială?
Eu consider că arenda nu că e mai simplă, e mai eficientă. Dând pământul în arendă, se lucrează mai bine. Cel care ia pământul în arendă are ca obiect de activitate lucrul pământului şi atunci aplică tehnologia ca să scoată maxim. Or, un bătrân la 80 de ani zice că nu mai dă 300-400 de kilograme de îngrăşănminte, ci dă numai 100, că nu are bani. Ba nu i-a venit copilul de la Cluj să ierbicideze când trebuie, ba nu s-au făcut diverse tratamente sau fertilizări, ba nu s-a transportat fânul şi a rămas în hotar…
Deci eu nu vin cu argumentul de-a apăsa pe ţărani. România a trăit, trăieşte şi va trăi prin gospodăria ţărănească, trebuie să stimulăm această gospodărie, trebuie să-i stimulăm pe tineri să ajungă măcar la nivelul vechilor – cum se zicea mai demult – chiaburi, care erau cei mai harnici oameni de la sate şi inclusiv marile ferme care au specialişti şi se descurcă.
(sfârşitul primei părţi a interviului)
2016 Powered By Turda Manifest
